Pentru strămoșii noștri, alimentele principale erau fiertura de carne, fiertura de miel, laptele, legumele etc. Ei cultivau, pe lângă alte plante alimentare, grâu, orz, secară, mei. Primele produse alimentare, până la apariția cultivării și creșterii lor, au fost cele obținute liber din natură. Culesul, vânatul, pescuitul și apicultura au constituit cândva ocupații care le ofereau hrană înaintașilor noștri.

Au fost și continuă să fie folosite în alimentația oamenilor produse culese din natură: urzica, loboda, purul, leurda, măcrișul, cimbrișorul, ștevia, ciupercile, cireșele, murele, fragii, merele și perele pădurețe etc.

Dintre toate bucatele moldovenești, cele mai vechi sunt, probabil, mămăliga de mei, păsatul și coliva. Înainte ca porumbul să ia locul meiului în alimentația moldoveanului, el a știut să prepare mămăligă din mei, turte, mălai, lipii, colaci etc.

Mămăliga, mâncarea cea de toate zilele a moldoveanului, se consuma cu brânză de oi, brânză de vaci, pește prăjit, jumări, friptură, tocană de ciuperci, sosuri, murături etc.

Pâinea a fost și rămâne produsul principal de fiecare zi al moldovenilor. Colacii sunt pâinea de sărbătoare și au un rol funcțional în sărbătorile de familie și cele religioase.

Un loc aparte în bucătăria moldovenilor îl au plăcintele, învârtitele, sarmalele, pârjoalele, preparatele cu diferite umpluturi: brânză, mere, dovleac, carne tocată etc.

Un loc anume în alimentația moldovenilor îl ocupă și bucatele din legume și leguminoase. Din ele se pregătesc atât diferite borșuri, ciorbe, supe, cât și ghiveciuri, tocane, mâncăruri din legume și carne etc. Sunt cunoscute bucatele din cartofi în ulcele, cu sau fără carne, cartofii prăjiți, înăbușiți, varza acră cu carne, sarmalele în frunză de viță de vie, podbal, ștevie etc. Foarte frecvent e utilizată fasolea, in special făcăluită, care a devenit o mâncare tradițională de post. Mujdeiul este unul dintre condimentele preferate de moldoveni.

Frigerea pe jăratic a cărnii, a peștelui, a ciupercilor este considerată una dintre cele mai vechi tradiții de pregătire a acestor produse.

Din carnea de pasăre a rămas tradițională zeama de găină cu tăiței și cu borș de tărâțe.

Din băuturile moldovenești se cuvine să amintim vinul, rachiul de tescovină și țuica de prune.

Vesela în care se pregăteau și se serveau bucatele la moldoveni era confecționată din ceramică. Vesela de masă se făcea din așa-numitul lut gras, iar cea de bucătărie din lutul sec, rezistent la temperaturi mari.

Spre o mai deplină încredințare a gustoaselor adevăruri românești, invit să răsfoim mâncăruri dichisite și să acrim zemuri grase, căci doar cuvintele frumoase nu țin de foame.