Crema întotdeauna se ridică la suprafață și nu există nicio excepție în lumea lichiorului. Lichiorurile cremă sunt considerate cele mai bogate, cele mai elegante și cele mai îndrăgite dintre băuturi. Foarte puține ingrediente schimbă natura lichiorurilor atât de dramatic precum smântâna. O schimbare a tipului de zahăr poate modifica ușor culoarea și aroma; o bază diferită de alcool are efect asemănător; dar adaosul de smântână face întregul sistem să-și schimbe vitezele. Băutura se transformă din fluidă în lichidă, iar esența cândva cu gust de fructe sau plante sau dulce, dintr-o dată devine mai consistentă și mai decadentă.

Procesul fabricării lichiorurilor cremă are câteva particularități introduse în procesul standard. Dintr-un singur motiv, lichiorurile cremă folosesc un sirop simplu pe bază de lactate care este ușor mai complicat de asamblat și trebuie ținut la frigider.

Folosim trei îndulcitori de cremă diferiți pentru stiluri diferite de lichioruri cremă: siropul simplu cremos ca îndulcitor universal, siropul simplu cremos brun pentru lichiorurile de cremă pe bază de whiskey și brandy și siropul simplu cremos picant pentru lichiorurile cremă din fructe proaspete. Toate folosesc lapte îndulcit condensat ca element principal.

Laptele este o emulsie în care proteinele și grăsimile sunt suspendate în apă. Este instabil și când facem lichior, un produs lactat stabil și vâscos este vital pentru păstrarea pe termen lung. Laptele condensat îndulcit este făcut prin amestecarea laptelui integral cu zahăr (aproximativ două părți lapte la o parte zahăr) și eliminarea a circa 60% din apă pentru a obține un lichid gros, foarte dulce.

Metoda s-a dezvoltat la mijlocul secolului al XIX – lea ca procedeu de a păstra laptele, care până atunci se folosea doar în stare crudă și era foarte perisabil. Condensarea laptelui înseamnă în mod firesc pasteurizarea lui, iar procesul de conservare permite laptelui să fie păstrat luni de zile fără refrigerare.

Chiar cu avantajele laptelui condensat, adăugarea de proteine în lichior îl face pe acesta mai perisabil. Spre deosebire de majoritatea lichiorurilor, lichiorurile cremoase trebuie refrigerate imediat după ce laptele a fost adăugat, și chiar și așa, ele au o viață de raft cam de o lună, în comparație cu celelalte care au aproape un an.

Pe măsură ce stau, lichiorurile cremoase făcute în casă sunt predispuse separării, proces inevitabil. Lichiorurile cremă comerciale sunt emulsionate mecanic și sunt mai puțin predispuse separării. De aceea, înainte de a fi servite, lichiorurile cremoase de casă se agită energic.