Proverbe și zicători culinare

Posted on by admin

 

 

  1. „E necesar un lucru, știu, / La supărare, bei rachiu.”
  2. Plugarul e atât de liniștit, cât de liniștit e omul care zace sub leu.
  3. Săracul își ronțăie banii.
  4. Zice oala: am fundul aurit! și-i răspunde lingura: știu, chiar acum vin de-acolo.
  5. Vinul intră, taina iese.
  6. La ce-i bun potirul de aur, dacă-i umplut cu lacrimi?
  7. Nici dracul n-avea capre, dar brânză tot vindea.
  8. Lupul mănâncă și din oile numărate.
  9. Nu poți prinde raci fără să te uzi la nădragi.
  10. Și țiparul cel mai mărunt visează să ajungă balenă.
  11. Oala păzită nu dă-n foc.
  12. Ca să bei apă și să te culci afară, nu trebuie să ceri voie nimănui.
  13. Vorbele bune nu strică dinții.
  14. Noaptea toate vacile sunt negre și toate femeiile-s frumoase.
  15. Nu știe țăranul ce-i șofranul, dar nici boierul ce-i meșnița.
  16. Stăpânul zgârcit învață sluga hoață.
  17. Un vin bun și-o nevastă frumoasă sunt două otrăvuri dulci.
  18. Decât meșnița din alt sat, mai bine sărbușca din satul tău.
  19. Să te ferești de omul căruia toate-i plac.
  20. Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci tot.
  21. Focul e slugă bună, dar stăpân nemilos.
  22. Fii măcar gras dacă ești gâscan.
  23. Toate lucrurile au un capăt, numai cârnatul are două.
  24. Și vaca neagră tot lapte alb dă.
  25. Lingura goală zgârie gura.
  26. Inima nu-i față de masă s-o pui înaintea oricui.
  27. Nu dă vaca lapte, că-i curtea strâmbă.
  28. Salata se face așa: darnicul îi pune untdelemn, zgârcitul oțet, înțeleptul sare și nebunul le amestecă.
  29. Șoarecele nu se putea strecura nici el prin găurice și se ținea să tragă după el un dovleac.
  30. Cioara flămândă ciugulește și pietricele.
  31. Nimeni nu bea otrava pentru gustul ei.
  32. Chiar dacă ți-e gura arsă de sete, să nu bei din fântâna tâlharului.
  33. Lupul e lup, chiar dacă nu ți-a mâncat oaia.
  34. Nătângul spune ce-a mâncat și ce-a băut, înțeleptul ce-a auzit și ce-a văzut.
  35. Nimic nu e mai dulce ca mierea, afară de bani.
  36. Nu-ți înfigi limba în cârligul undiței ca să pescuiești după gust.
  37. Nimic nu-i mai greu de dus decât stomacul gol.
  38. Singurătatea își mănâncă stăpânul.
  39. Nu ciocni ulciorul gol cu cel plin.
  40. Spune-mi cât mănânci, ca să-ți spun cât trăiești.
  41. Mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr.
  42. Oul de azi e mai bun decât găina de mâine.
  43. Câinele sătul nu fuge de la ușa stăpânului.
  44. De mă rugam de-o vacă stearpă și tot îmi dădea o lingură de lapte.
  45. Flămândul nu are urechi de ascultat.
  46. Porcul tot strânge, se îngrașă bine, dar pentru alții, nu pentru sine.
  47. Porcul tocmai după ce moare îi satură pe toți de unsoare.
  48. Peștele cu apă nu se prăjește.
  49. Pântecele se satură, dar ochii niciodată.
  50. Mai mulți se îneacă în băutură decât în apă.
  51. În oala acoperită nu știe nimeni ce fierbe.
  52. S-a întânit foamea cu setea.
  53. Calea flămândului e cea mai lungă.
  54. Nimenea să nu-ți pună sare în mămăligă.
  55. Bucatele, ca muierea, fără dresuri n-au gust.
  56. Mămăliga, măi Ioane, fie crudă, numai mare.
  57. A lins până a pus tingirea cu fundul în sus.
  58. Și la cuptorul mic se face foc mare.
  59. Și moșului îi plac toate, dar să le roadă nu poate.
  60. A îngheța măduva în ciolane.
  61. Și uns la bot și cu slănina în pod.
  62. Nu te iefteni la mălai și te scumpi la tărâțe.
  63. Prea mulți bucătari strică ciorba.
  64. A murit înghesuit la pomană.
  65. Până nu mănânci cu omul o baniță de sare, nu-l cunoști.
  66. Și porcul mănâncă jirul, dar nu se poate sui în fag după el.
  67. Adam a mâncat mărul, iar dinții noștri se strepezesc.
  68. Când i-e foame, boierul se plimbă, țiganul fluieră, iar țăranul își bate nevasta.
  69. A mânca nu e rușine, când mănânci ce se cuvine.
  70. Bucătărie grasă, moștenire slabă.
  71. A mâncat picioare de găină, și tot îl râcâie la inimă.
  72. Poama cea coaptă, până ce cu mâna nu o vei lua, în gură nu-ți va cădea.
  73. Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte.
  74. De vrei să mănânci pâine, să nu-ți bați joc de tărâțe.
  75. Un bucătar firav nu poate fi de încredere.
  76. Dacă vrei mâncare „ca la mama acasă”, du-te acasă la mă-ta.
  77. Dacă vrei micul dejun în pat, dormi în bucătărie.
  78. Când ești poftit la masă, pleacă sătul de-acasă.
  79. Țiganul mănâncă când are, românul, când îi este foame.
  80. Popa mănâncă și de pe viu și de pe mort.
  81. Popa mănâncă la două pomeni și tot flămând e.
  82. Unul cască gura și altul înghite.
  83. Pe oala care fierbe, musca nu se pune.
  84. Cine fură azi un ou, mâine fură un bou.
  85. Pâinea cât mai proaspătă, vinul cât mai vechi, nevasta cât mai tânâră.
  86. Frate, frate, dar brânza-i pe bani.
  87. Un oțet tare sparge propria sticlă.
  88. Focurile mari se fac chiar și în cuptoarele mici.
  89. Unde mănâncă doi, poate mânca și al treilea.
  90. Mesele netihnite sunt rău mistuite.
  91. Un măr pe zi ține doctorul la distanță.
  92. O ceapă crudă pe zi ține pe toată lumea la distanță.
  93. La pomană năvală, la război înapoi.
  94. La plăcinte înainte, la război înapoi.
  95. Cine n-a gustat fierea, nu poate aprecia mierea.
  96. Vinul este o oglindă pentru oameni.
  97. Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
  98. Nu poți face omletă fără să spargi ouăle.
  99. Nu pune toate ouăle într-un singur coș.
  100. Vrabia mălai visează.
  101. Trei femei și-o gâscă, asta se cheamă c-avem târg.
  102. La punga cea săracă, petrecerea cu cinstea nu se-mpacă.
  103. Mărul putrezit strică și pe cele bune.
  104. Cine s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt.
  105. Adesea para cea mai bună pică-n gura porcului.
  106. Altă făină se macină acum la moară.
  107. Bobiță cu bobiță se umple sacul.
  108. Bobocii pe gâște vor să le învețe să înoate.
  109. Bogatul mănâncă când voiește și săracul când găsește.
  110. Bună e și mămăliga când ne lipsește pâinea.
  111. Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună și pita.
  112. Carnea de lângă os e cea mai dulce.
  113. Cine face gălușca trebuie s-o și înghită.
  114. Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.
  115. Cine se culcă nemâncat codrii visează.
  116. Cine se teme de vrăbii nu seamănă malai.
  117. Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.
  118. Cine vine prea târziu la masă, acela roade oasele.
  119. Ciorba încălzită mult strică la burtă.
  120. Ciorba încălzită de multe ori nu-i bună de mâncat.
  121. Cu două bucătărese iese ciorba prea sărată sau nesărată.
  122. Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate ochii.
  123. Cu o lingură de miere mai multe muște prinzi decât cu o bute de oțet.
  124. Dacă nu plouă în mai, nu se mănâncă mălai.
  125. Dumnezeu trimite omului alune, când nu mai are dinți.
  126. E mai bun oul de azi decât găina de mâine.
  127. Făina dracului se preface toată în tărâțe.
  128. Foamea e ce mai bun bucătar.
  129. Foamea gonește pe lup din pădure.
  130. Fructul oprit e mai dulce.
  131. Găina bătrână face zeama bună.
  132. Găina care cotcodăcește mult nu ouă.
  133. Găina vecinului are ouăle mai mari.
  134. Găina vecinului totdeauna-i curcă.
  135. La mâncare să ai cumpătare și la băutură să fii cu măsură.
  136. La omul cu noroc fierbe oala fără foc.
  137. Leagă sacu până-i rotund, nu când îi dai de fund.
  138. Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.
  139. Lucrătorul mănâncă de unde lucrează.
  140. Mai mulți se îneacă în băutură decât în apă.
  141. Mai ușor poate hrăni un tată șase copii, decât șase copii un tată.
  142. Mama cea bună nu întrebă pe copii de le e foame.
  143. Merele frumoase pot fi și viermănoase.
  144. Musca flămândă înțeapă rău.
  145. Nebunii dau mese și înțelepții mănâncă.
  146. Nepoftitul n-are loc la masă.
  147. Nimănui nu-i pică mura-n gură.
  148. Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi.
  149. Nu e grâu fără neghină.
  150. Nu împrumuta pe cel ce prieten vrei să-l dobândești.
  151. Nu mânca cireșe cu unul mai mare la masă, că-ți aruncă sâmburii în nas.
  152. Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte.
  153. Nu te amesteca unde nu-ți fierbe oala.
  154. Oala nu se umple cu vorbe.
  155. Oaspetele nechemat nu are scaun.
  156. Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască.
  157. Para bună pică în gura scroafei.
  158. Para după ce se coace, trebuie să cadă.
  159. Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
  160. Pântecele se satură dar ochii niciodată.
  161. Porcul tocmai după ce moare, pe toți satură de unsoare.
  162. Prietenul vechi e ca și vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
  163. Rău te hrănești cu mâncarea din traista altuia.
  164. Sacul de la gură se păstrează.
  165. Sacul gol nu stă în picioare.
  166. Sătulul nu crede flămândului.
  167. Unde sunt bucate și pâine, sunt și șoareci.
  168. Unul macină, altul mănâncă.
  169. Vorbele nu potolesc foamea.
  170. Zgârcitul e întotdeauna sărac.
  171. Adesea para cea mai bună pică-n gura porcului.
  172. Altă făină se macină acum la moară.
  173. Bobiță cu bobiță se umple sacul.
  174. Bobocii pe gâște vor să le învețe să înoate.
  175. Bogatul mănâncă când voiește și săracul când găsește.
  176. Bună e și mămăliga când ne lipsește pâinea.
  177. Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună și pita.
  178. Carnea de lângă os e cea mai dulce.
  179. Cine face gălușca trebuie s-o și înghită.
  180. Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.
  181. Cine se culcă nemâncat codrii visează.
  182. Cine se teme de vrăbii nu seamănă malai.
  183. Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.
  184. Cine vine prea târziu la masă, acela roade oasele.
  185. Ciorba încălzită mult strică la burtă.
  186. Ciorba încălzită de multe ori nu-i bună de mâncat.
  187. Cu două bucătărese iese ciorba prea sărată sau nesărată.
  188. Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate ochii.
  189. Cu o lingură de miere mai multe muște prinzi decât cu o bute de oțet.
  190. Dacă nu plouă în mai, nu se mănâncă mălai.
  191. Dumnezeu trimite omului alune, când nu mai are dinți.
  192. E mai bun oul de azi decât găina de mâine.
  193. Făina dracului se preface toată în tărâțe.
  194. Foamea e ce mai bun bucătar.
  195. Foamea gonește pe lup din pădure.
  196. Fructul oprit e mai dulce.
  197. Găina bătrână face zeama bună.
  198. Găina care cotcodăcește mult nu ouă.
  199. Găina vecinului are ouăle mai mari.
  200. Găina vecinului totdeauna-i curcă.
  201. La mâncare să ai cumpătare și la băutură să fii cu măsură.
  202. La omul cu noroc fierbe oala fără foc.
  203. Leagă sacu până-i rotund, nu când îi dai de fund.
  204. Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.
  205. Lucrătorul mănâncă de unde lucrează.
  206. Mai mulți se îneacă în băutură decât în apă.
  207. Mai ușor poate hrăni un tată șase copii, decât șase copii un tată.
  208. Mama cea bună nu întrebă pe copii de le e foame.
  209. Merele frumoase pot fi și viermănoase.
  210. Musca flămândă înțeapă rău.
  211. Nebunii dau mese și înțelepții mănâncă.
  212. Nepoftitul n-are loc la masă.
  213. Nimănui nu-i pică mura-n gură.
  214. Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi.
  215. Nu e grâu fără neghină.
  216. Nu împrumuta pe cel ce prieten vrei să-l dobândești.
  217. Nu mânca cireșe cu unul mai mare la masă, că-ți aruncă sâmburii în nas.
  218. Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte.
  219. Nu te amesteca unde nu-ți fierbe oala.
  220. Oala nu se umple cu vorbe.
  221. Oaspetele nechemat nu are scaun.
  222. Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască.
  223. Para bună pică în gura scroafei.
  224. Para după ce se coace, trebuie să cadă.
  225. Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
  226. Pântecele se satură dar ochii niciodată.
  227. Porcul tocmai după ce moare, pe toți satură de unsoare.
  228. Prietenul vechi e ca și vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
  229. Rău te hrănești cu mâncarea din traista altuia.
  230. Sacul de la gură se păstrează.
  231. Sacul gol nu stă în picioare.
  232. Sătulul nu crede flămândului.
  233. Unde sunt bucate și pâine, sunt și șoareci.
  234. Unul macină, altul mănâncă.
  235. Apa distruge podurile și vinul capetele.
  236. Ai stricat vinul în care ai turnat apă.
  237. Măgarul cară vinul, dar bea apă.
  238. Pofta vine mâncând, setea se duce bând.