La origine, sarmaua e o mâncare turcească (tocătură de berbec cu orez și stafide, învelită în foi de varză, foi de viță, spanac sau ștevie). Trecută prin bucătăria moldovenească și cea rusescă, sarmaua de azi s-a cizelat și rafinat, devenind un brand moldovenesc de artă culinară.

Rețetele de sarmale sunt fără număr, numai eu știu vreo douăzeci. Tocătura, extrem de variată, se învelește în tot felul de frunze, începând cu cele de varză dulce, varză acră, foi de viță, frunze de tei, spanac, fasole, ștevie, hrean, zmeură etc. și terminând cu sfeclă.

Din rețetele pe care le cunosc, mă voi opri la cinci dintre ele, găsite mai cu moț, și pe care urmează să le descriu în rândurile care urmează:

• Sarmale cu varză dulce;
• Ghiveci de sarmale în foi de vară;
• Bucovina în cuib de cinci;
• Sărmăluțe moldovenești.
• Sarmale din jumări